Topul cărților pentru copii apărute și citite în 2025
Acum că am biblioteca aranjată și organizată în aplicația MyLibrary mi-e mai ușor să văd ce cărți pentru copii publicate în 2025 am citit și care mi-au plăcut. Așa s-a născut acest top al cărților pentru copii apărute la noi și citite de mine în 2025. Topul are 3 secțiuni, romane, cărți ilustrate și non-ficțiune, și o să încerc să spun doar câteva cuvinte la fiecare titlu ca să nu mă lungesc prea tare. Btw, ordinea în care sunt menționate nu contează, îmi plac toate la fel de mult.
Top 5 cărți de non-ficțiune pentru copii
1. „Țara soarelui pe dos. Primăvara” de Dorothea Ko, editura Humanitas (7-10 ani)
Vrei să știi ce fac elevii japonezi la școală, ce mănâncă, ce se joacă și ce citesc? Vrei să știi care e treaba cu peștii zburători sau cum să îți scrii numele folosind hiragana sau katakana? Poate ai un copil fan anime și manga, poate pur și simplu vrei să îi arăți cum e copilăria prin alte părți sau poate te gândești să faceți câteva exerciții de japoneză împreună, oricare ar fi motivul, asta e o carte simpatică pe care să ți-o adaugi în bibliotecă.
2. „Șase puncte. Povestea tânărului Louis Braille” de Jen Bryant, cu ilustrații de Boris Kulikov, editura Frontiera (5-10 ani)
O poveste despre curaj, reziliență și creativitate care îți arată cum Louis Braille, un simplu copil, a revoluționat accesul oamenilor nevăzători la cultura scrisă și, cam de unul singur, cum a creat o societate mai incluzivă. Am mai scris despre această carte și în newsletterul Bookisit #5 unde am oferit și recomandări de lectură pentru copii puțin mai mari.
3. „Cum să îi înveți pe adulți despre Pluto” de Dean Regas, cu ilustrații de Aaron Blecha, editura Booklet Fiction (10-12 ani)
Una dintre cele mai bune cărți de știință pentru copii pe care le-am citit vreodată. Autorul este cu adevărat amuzant și am senzația că înveți mai mult în cele 30 de minute necesare pentru a citi cartea decât într-un curs întreg despre astronomie și Pluto. Regas te poartă prin istorie, subliniază faptul că noțiunea noastră despre ce este o planetă s-a schimbat dramatic pe măsură ce am aflat mai multe despre univers, iar apoi îți arată că Pluto este grozav chiar dacă nu mai este considerat o planetă. În plus, Regas reușește să te entuziasmeze cu privire la ce ar putea fi descoperit în continuare, iar acesta este semnul unui foarte bun comunicator de știință.
4. „Femina Sapiens. O istorie a evoluției umane din perspectivă feminină” de Marta Yustos și Diego Rodriguez Robredo, editura Niculescu (7-12 ani)
Aș putea recomanda această carte doar pentru ilustrații. Sunt pur și simplu superbe, o invitație minunată de a explora istoria umanității printr-o multitudine de culori și forme feminine. Dar textul este la fel de atrăgător, așa că te invit măcar să răsfoiești în librărie această carte alături de cel mic, cel mai probabil veți pleca cu ea acasă.
5. „Ursuleții Berenstain. Marea carte despre știință și natură„ de Jan și Stan Berenstain, editura Arthur (5-10 ani)
Dacă ești fan al seriei de cărți de non-ficțiune inspirate de Dr. Seuss, atunci trebuie să o încerci și pe asta. E simpatică, e în versuri și toate informațiile sunt integrate într-o poveste, deci nu te vei plictisi. În schimb, vei parcurge alături de familia de ursuleți o aventură legată de anotimpuri, fenomene meteo, animale, forme de relief și de pârghii, roți și combustibili. Un fel de bufet suedez de unde alegi ce te interesează.
Mențiuni: „Adevărul, binele și răul” de Oscar Brenifer (editura Booklet Fiction), „Ana Aslan și elixirul tinereții” de Alina Baltac (editura Corint), „Copii, încape toată antichitatea greacă într-un lift?” de Theodoros Papakostas (Editura ZYX kids), „Cea mai frumoasă poveste din junglă” de Alexandru N. Stermin (Editura Humanitas, am scris despre ea aici).
Top 5 romane pentru copii
1. „Oscar și Tanti Roz” după un roman de Éric-Emmanuel Schmitt, adaptare de Vincent Zabus și ilustrații de Valérie Vernay, editura Humanitas (10-14 ani)
Povestea este despre Oscar, un băiețel de 10 ani diagnosticat cu leucemie care este conștient de faptul că nu mai are mult de trăit și caută ajutor pentru a înțelege și a face față inevitabilului. Acesta ajunge să îi scrie câte o scrisoare în fiecare zi lui Dumnezeu, scrisoare în care tratează fiecare zi drept 10 ani din viață, la îndemnul lui Tanti Roz, o voluntară vârstnică care îl vizitează la spital. Povestea este despre cum ne confruntăm cu propria mortalitate și a celor dragi nouă, cum ne trăim viața știind că la un moment dat se va sfârși și cum ne împăcăm cu ceea ce pare să fi fost un destin absolut nedrept. E o temă grea, dar Éric-Emmanuel Schmitt reușește să o exploreze cu multă blândețe și să ofere speranță acolo unde pare că nu mai există această posibilitate.
2. „Orașul adormit” de Martin Vopěnka, editura Frontiera (12-14 ani)
Am scris o întreagă postare despre cartea asta, o găsești aici. Plecând de la un vis pe care probabil l-am avut cu toții în copilărie, acela de a face cumva să dispară părinții cu toată autoritatea și cu toate regulile lor pentru a putea fi cu adevărat liberi, Martin Vopěnka ne arată că lipsa părinților nu duce automat la liberate, ci mai degrabă la o reformulare a puterii – uneori în forme mai crude și mai periculoase. Și aici e faza de knock-out: ura, inclusiv cea simțită de copii, nu e înnăscută, ci o reacție la nedreptate, la marginalizare și la absența unui model sănătos de conviețuire. Pe scurt, Vopěnka ne lasă cu asta: Trebuie să avem mare grijă pentru că lumea pe care o construiesc copiii reflectă rănile celei vechi.
3. „Consulatul lunii sau Adelina și crocodilii de mlaștină” de Matei Vișniec, ilustrații de Joela Visniec, editura Humanitas (10-14 ani)
Poate ești familiar cu piesa „Rinocerii” a lui Eugène Ionesco, poate ai auzit piesa care a făcut vâlvă pe rețelele de socializare în 2025 sau poate nu ai habar despre nimic din toate astea. Sincer, nu contează pentru că asta este o carte inspirată de piesa de teatru, dar care vine cu propria interpretare a temei. Pe scurt, într-un oraș ca oricare altul încep să apară crocodili. Inițial sunt doar o apariție ciudată, uneori contestată drept nălucire, dar, pe măsură ce trece timpul, devine evident că acești crocodili proveniți dintr-o mlaștină de la marginea orașului sunt deciși să pună stăpânire pe oraș. Iar salvarea orașului vine din partea copiilor. Adelina scrie o poezie și o recită în fața clasei de față cu crocodilul de serviciu. Și crocodilul se înverzește la față (pun intended) și… dispare. Pe scurt, pe lângă faptul că asta este o carte despre cum oamenii (și crocodilii) folosesc cuvinte mari pentru a ascunde realități urâte și intenții perfide, este o celebrare a poeziei. Așa cum spunea Jean-Pierre Siméon: „Poezia va salva lumea, dacă nimic altceva n-o salvează.”
4. „Cine pune pâinea pe masă” de Deborah Ellis, editura Booklet Fiction (10-14 ani)
Parvana are doar 11 ani și trăiește în Kabul, sub regimul taliban, alături de familia ei. Tatăl ei este arestat pe nedrept, iar familia, și așa săracă, rămâne fără nicio sursă de venit. Conform regulilor impuse de talibani, femeile nu au voie să iasă neînsoțite din casă. Pentru a supraviețui, Parvana se deghizează în băiat și preia munca tatălui, citind și scriind scrisori în piață pentru cei fără școală. Deși povestea este extrem de tristă, romanul arată că există și motive de speranță, iar, în final, Parvana reușește să își regăsească tatăl eliberat din închisoare. Dacă ești în căutarea unei cărți cu o eroină puternică, determinată și inteligentă, prin ochii căreia să explorezi alături de copilul tău ce înseamnă să suferi într-o lume nedreaptă, asta este cartea pentru tine. Există și un film de animație și un roman grafic inspirate de această poveste.
5. „Ultima provocare” de Adina Rosetti, ilustrații de Irina Maria Iliescu, editura Arthur (12-14 ani)
Care să fie această ultimă provocare? Oare e relația cu părinții, performanța academică, integrarea într-un grup de prieteni sau pur și simplu faptul că în adolescență începi să îți dai seama cine ești, ce vrei de la viață, cu cine vrei să îți petreci timpul, ce limite vrei să impui și cum vrei să te vadă ceilalți? Pe scurt, toate astea sunt explorate cu multă candoare și mult umor în această carte care primește de la mine premiul pentru cele mai veridice dialoguri părinte-adolescent din literatura pentru copii de la noi.
Mențiuni: „Jurnalul unui fotbalist de buzunar” de Alec Blenche (editura Litera, am scris despre ea aici), „Sclipinușul” de Roberto Piumini (editura Frontiera, am scris despre ea aici), „Anxionauții. Pierduți prin Cosmos” de Iv cel Naiv (editura Humanitas, am scris despre ea aici), „Cucuvelele în oraș. Știri despre piațetă” de Eva Serena Pavan (editura Nomina, am scris despre ea aici).
Top 5 cărți ilustrate pentru copii
1. „Îndoiala” de Silvia Borando și Alberto Lot, editura Povestela Ofir (4-8 ani)
Cartea asta e top (să zic și „ador” că să fiu în rând cu adolescenții?), m-a făcut să scriu o întreagă epopee despre impostori, cât de ușor ne lăsăm înșelați din cauza biasurilor cognitive și cum am putea să evităm astfel de lucruri neplăcute și să nu ne băgăm singuri în gura… crocodilului. Ce nu am menționat în postarea anterioară e că ilustrațiile sunt superb de simple, dar foarte expresive.
2. „Cred că pot ajuta” de David Machado, ilustrații de Mafalda Milhoes, editura Ars Libri (5-7 ani)
L-am descoperit pe David Machado anul trecut și mi-a fost cam greu să aleg doar una dintre cele trei cărți ale lui apărute la Ars Libri pentru acest top. Am ales-o pe asta pentru că e cea mai amuzantă, pe modelul clasic: uite o problemă, cred că am eu o soluție, dar mai rău încurc lucrurile. E pur și simplu o invitație să ne imaginăm cum ar fi dacă am scăpa de lucrurile care ne enervează acum.
3. „Lumea lui Baltazar” de Alex Moldovan, ilustrații de Ștefan Georgescu, editura Arthur (4-7 ani)
La târgul Gaudeamus din decembrie 2025 s-au lansat foarte multe cărți pentru copii, dar „Lumea lui Baltazar” de Alex Moldovan a fost pentru mine the star of the show. De mult nu am mai chicotit atât de des în timp ce citeam o carte scrisă de un autor de pe la noi. Am citit-o de Crăciun, când poate toți ne gândim nițel la cele sfinte, și m-a amuzat fantastic modelul de creator al lumii propus de Moldovan. Baltazar e clar pus pe șotii, e mai degrabă înclinat să se distreze și să se minuneze sincer de cât de bine îi ies lucrurile (aici bine neînsemnând nici pe departe simple sau ușor de înțeles pentru că scopul lui pare să fie să ne invite la joacă) decât să planifice sau să aibe vreun scop precis. Eu apreciez tare mult cărțile pentru copii care sunt capabile să îi distreze și pe adulții care le citesc cu voce tare, cărțile pe care le poți citi, de fapt, la orice vârstă dacă vrei să îți reamintești cum e să fii copil și din care ai mereu câte ceva de rumegat, indiferent de cât de mult simți că ai trăit și le-ai văzut pe toate.
4. „Dovleceală cu morcovi” de Diana Tivu, editura Frontiera (4-7 ani)
Avem emoții cu privire la continuare pentru că mi-a plăcut tare mult „Cozonăceală cu stafide”, dar Diana Tivu mi-a depășit așteptările cu cea de-a doua carte din seria cu Bursuc, Vidră și Urs. E tare fain să știi că ai un autor pe care te poți baza să nu te dezamăgească, un autor care te surprinde mereu cu o doză maximă de creativitate și umor. Iar pentru banda desenată de pe la noi, ce face ea e absolut necesar pentru că deschide drumul și pentru alții (nu zic că nu mai sunt benzi desenate la noi, dar pentru mine seria asta e groundbreaking).
5. „Azi dorm la tine și alte povestiri” de Sergio Ruzzier, editura Frontiera (4-6 ani)
N-ai cum să nu îi iubești pe Puiu și Vulpoi, n-ai cum să nu răsfoiești cartea asta și să nu zâmbești măcar. Ai încredere în mine, când te lovește Blue Monday sau orice altă chestie inventată de marketingul modern și simți că toate s-au dus naibii, o scurtă incursiune în această carte o să te pună pe picioare. Serotonină, endorfină, ce vrei tu, găsești aici în doze mici, dar suficiente.
Mențiuni: „Unde e Șosețica?” de T.O. Bobe (editura Frontiera, i-am făcut jurnal de lectură), „Mami și Tati se poartă ciudat în vacanță” de Ioana Chicet-Macoveiciuc (editura Univers, i-am făcut jurnal de lectură), „Jim Panzeu. E primăvară!” de Suzanne Lang (editura Epica), „Zăpadă” de Uri Shulevitz (editura Portocala albastră, am scris despre ea aici).
Cam atât de la mine. Ție ce cărți pentru copii publicate în 2025 ți-au plăcut? Sigur mi-au scăpat multe cărți faine, aștept recomandări de lectură. :)
Legat de subiectul articolului, mersi, sunt de acord ca educatia si incluziunea bat orice aplicație deși japoneza pare tricky.